Despre acest loc
Mănăstirea Condrița, mănăstire bărbătească în cinstea Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni. Este situată pe malul râului Cotargă, iar drumul care duce aici trece prin locuri pitorești, pe lângă Iazul Ialoveni, dealuri, câmpii și pădurile puternice ale Moldovei, Codrii.
Localitate: sat Condrița, raionul Strășeni
Biserica mănăstirii: Sfântul Nicolae
Anul fondării: aproximativ 1783
Stareț: mitrofor protoiereu Viaceslav (Spac)
Vizitând mănăstirea, te aștepți la o anumită solemnitate, chiar la un pic de pompozitate, atât din partea locuitorilor acestui adăpost, cât și din partea locului în sine. Se pare că până și păsările ar trebui să înghețe de evlavie și, în loc de ciripit, să plutească tăcute în jurul cupolelor bisericii.
Mulți încearcă să includă în aceeași excursie vizita tuturor acestor mănăstiri, însă la Condrița merită să petreci o zi întreagă. Mănăstirea nu este la fel de cunoscută și de somptuoasă ca Căpriana, aici nu există nunți fastuoase și turiști străini care hoinăresc fără rost, dar există liniște, aer curat și o liniște deosebită.
Mănăstirea bărbătească Condrița, în cinstea Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni, are o istorie îndelungată. Apariția ei, ca de altfel și cea a majorității mănăstirilor din Moldova, este legată de o legendă. Potrivit tradiției, haiducul Condrea, care ucisese multe suflete în lupte și bătălii, a hotărât să se întoarcă la viața pașnică, curat de tot. A găsit un călugăr, care i-a poruncit, ca ispășire a păcatelor, să uda un trunchi uscat până când pe el vor crește ramuri. Se pare că monahul a apreciat foarte mult greșelile vechiului haiduc, căci sarcina era complicată de faptul că apa pentru udat trebuia purtată în gură. Totuși, Condrea nu s-a descurajat și s-a apucat de treabă cu rvnă. Înțelegeți că, dacă nu ar fi reușit, nu ar fi existat legenda? Adevărat, istoria nu spune câte zile a durat această minune, dar trunchiul a înflorit. Drept recunoștință, Condrea epuizat a ridicat o biserică în acest loc. Aici legenda își încheie povestirea, iar faptele încep. Sfârșitul secolului al XVIII-lea, mai precis anul 1783.
Pe pământ moldovenesc se află deja Mănăstirea Căpriana, pe al cărui teritoriu ieromonahul Iosif a înte